Amintiri trecute

   Am fost candva,intr-o amintire tarzie,un copil.Un copil fericit care-si cunostea fericirea de-a fi fericit,de-a privi un apus de soare uimit.Un copil care privea un apus de soare ,un soare care se ascundea dupa semetele cosuri ale combinatului.Fumul rosiatic al otelariei se intrepatrundea cu roseata uimitoare a apusului.Era o coloratura a cerului extrem de frumoasa.Erau oare alte timpuri?Arau oare alcumva si copii?
   Privindu-mi trecutul copilaresc,parca il regret si-mi este mila de aceasta generatie.O generatie PRO.Fii liber,este indemnul acestei generatii televizate.Dar oare aceasta este libertatea?Maniera libertino-pompieristica de intelegere a tineretii va avea rezultate bune pentru viitor?
    Fiecare are un trecut al sau de care-si va aminti intr-o zi sau alta.Eu imi amintesc cu placere,lungile escapade in parcul cartierului nostru,banca lunga unde se spuneu povesti si dadeam LIKE-uri fata catre fata.Tin minte ca acea banca era Facebook-ul nostru.Si ce Facebook...O retea de socializare cu roseli ale obrajilor,cu privire de sub sprancene,cu biletele trimise anonim cu cuvinte bine alese si scoase cu durere din inima,fara trivialitate."Vrei sa fii prietena mea"?-era propozitea cea mai grea si mai cuprinzatoare a starii noastre.Cuvinte rasarite din inima ca papadia rasarita primavara,ingalbenind verdele crud al ierbii abia rasarite.Lipsa de trivialitate ne facea sa fim puri in exprimari si-n senzatii.Nimic din eroii televizati,formati in seriale telenovelistice,cu lacrimi false si atitudini de"macho".Viata se juca la un alt nivel,un nivel disparut dintre noi,omarat de bascalie,omorat de sexualitate si pornografie.Tin minte acadeaua daruita ,dupa multe cantariri a situatiei,unei fete.Imi revad tulburarea,emotia,stinghereala la fel intamplandu-se si viitoarei mele "vrei sa fii prietena mea"?Nu puteai sa disimulezi emotia.Copii puri,nu-si pot ascunde emotia si placerea copilareasca.M-a sarutat pe obraz....Ce senzatie!Inima-mi salta de fericire.Fericire pura si nu reactie sexuala.Mi-a ramas in minte mult,mult timp,acea secventa needitata.A fost pur si simplu un raspuns al frumuseti normale.Mai tin minte cum imi tremura mana cand scriam in "Oracol",la capitolul"pe cine iubesti"?Ce cuvant...scriam si-mi distrugeam noptile in asteptarea unui raspuns a persoanei in cauza,tot in acel oracolo copilaresc.
   Oare copii din generati PRO cunosc ce-i acela un otracol?Cunosc oare adevarata fericire,nu cea "online",ci fericirea pura si neantinata?raspunsul il vedem pintre noi.Fetite peste masura de machiate,ca niste clovni,intr-un circ de prost gust.Gesturi ce redau viata sexuala inceputa mult prea devreme si la intamplare.Baieti care folosesc un vocabular dezgustator.Scoli pline de clovni inabordabili,cu "vedete"formate in familii de "vedete".Copii desradacinati de parinti,plecati in strainatate pentru a putea asigura "o viata mai buna".O lume absolut sinistra,cu frica unor profesori de icoanele si crucile din scoli,fara rabdare si cu vesnice probleme de sistem.O societate nefiresc de sexualizata si pornografiata.O frica teribila in inimile unor parinti cand isi trimit copii la scoalaAceasta este democratia?Aceasta este libertatea?Acesta este capitalismul?Unde este copilaria?Cine a furat-o?"Lasati copii sa vina La mine"!De ce nu-i lasati sa mearga la Adevar?Lacrimi si durere...asistam cu totii,neputinciosi,la decesul incet dar sigur al copilariei.O copilarie roasa de cancer in ultima faza,conectata la aparatele care o mai tin in viata,artificial.Aparate care inlocuiesc fericirea.Cu totii suntem conectati la aparate.La TV,la internet,telefon,Facebook,email...Condoleante!
 
                                                                                    ciornei iulian