Am observat că unele eminente personalități în ale binelui teoretizat se complică foarte mult în a exprima ce e de exprimat. Problema nu constă în complicarea unor chestiuni simple, ci în complicarea voită a unor lucruri simple. Cum ar veni: vorbește complicat să nu se înțeleagă, iar receptorul, subiectul, să spună : mă, n-am înțeles nimic, dar e deștept rău ăsta!
În timp ce citeam cartea lui Daniel Goleman, mi-a venit în minte un articol, citit acum ceva ani, despre o situație din SUA, undeva prin California. Situația era cam așa: o școală dintr-un cartier periferic, dădea emoții mari autorităților, infracționalitatea în rândul acelor elevi fiind extrem de ridicată. Profesorii, la rândul lor, începeau să fugă de acel loc, nimeni neavând prea mare chef să predea în fața unor mici monstruleți, fără urme de umanitatea și viitori delicvenți, criminali sau violatori. Un renumit psiholog din acea zonă, dar și pastor de biserică, a propus autorităților să-i lase câteva ore pe mâna lui. Așadar, toți elevii școlii erau într-o aulă mare, așteptând ca pastorul-psiholog să înceapă prelegerea. S-o scurtez, chestiunea a fost simplă: o fată-rea din școală, spaima tuturor fetelor, răzvrătită totală pe sistem, super tatuată și super cercelată, spaima cadrelor didactice, a fost luată ca model de lucru. Cum cu greu acel psiholog putea stăpâni fata din miștouri, îi pune în brațele revoltatei propriul lui bebeluș, adus de acasă pt a experimenta reacția umană în fața unui micuț pus în brațele unui om-problemă-bestie. După cum a intuit, fata s-a schimbat total, aproape imediat, devenind o cu totul altă persoană, privind mirată copilul, incepând să-l legene, uitând efectiv de legătura ei cu fata rea, cealaltă persoană din ea, ieșind la iveală și latura ei umană. Toată aura ei se schimbă. Psihologul a chemat un alt băiat-rău, spunându-i să-i dea un bobârnac copilului. Băiatul, fără nici o problemă a mers să execute ordinul, dar în acel moment fata apără copilul, îmbrâncind băiatul, dovedind astfel că instinctul matern, cel de iubire, era încă prezent. Concluzia lui a fost ceva de genul: încercăm să vorbim oamenilor despre bine, dar în limba chineză, teoretizând fără oprire, adormitor, în limbaje de lemn, iar perspectivele de schimbare a oamenilor fiind de cele ai multe ori chiar în aproprierea lor.
Cam așa se comportă și biserica, de multe ori. Apari în fața unui agnostic, plin de programe porno în țeastă, de alcool și de trăit viața la maxim, spunându-i-se: dacă nu te schimbi, o să te ardă iadul. Nu va ține, iar acel individ îi va râde în nas, va continua să se uite la filme porno, se va masturba în continuare și i se va rupe de ce zice popa. Schimbarea unui om nu vine din a-i face bine cu forța, ci din a da binele in doze mici, în doze homeopate. Pre mult bine din prima fază, e nedigerabil.
Societatea se poate schimba, dar cu oameni care au dovedit că sunt capabil de a face acest lucru, iar schimbarea care trebuie începută din școala primară, apoi în zona locurilor de munca și Biserică. Evident, acest lucru nu se vrea. E mai rentabil pt acesti UNII să facă binele cu forța...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu