În ante 89, chestiunea era simplă: haleai cam ce-ți dădea cu deosebit respect regimul lui nea Nicu, de la bomboane cu gust de nimic și până la sucurile românești care rivalizau cu cele mai șmechere laxative de pe piață: savurai un suc comunist și aveai o jumatea de zi perfectă in ale cufurelii filosofie. Dar cum stomacurile noastre comuniste erau învățate să se vâre in ele de la nisip și până la rumeguș, a bea un cico nu mai era o problemă, doar ptr unii mai sensibili. Un plod comunist putea să mănânce fără probleme și un focos nuclear. Devenea câteva zile fosforescent, și cam atât. Și nu era chiar un lucru rău, că oricum nu prea era curent prin case atunci, deci familia rezolva problema iluminatului interior ptr câteva zile.
In post 89, ne-am trezit cu invaziile chestiilor extraterestre apărute prin ajutoare de dincolo, un dincolo de pe-o altă planetă: coca cola, fanta, ciocolati învelite straniu și, bomboana de pe colivă, TEC-ul. Ne-am adaptat și cu ele. Dar de aici urmează distracția, venită după anii 2005-2010: E urile, mama lor de chimicale. Și cum omului îi șade bine cu frica în sân, cu tot cu morcov și iepure, a apărut trilogiile morților prin intoxicare cu N substanțe nocive. Părinții erau terifiați și își legau plozii la gură cu botnițe nu care cumva să mănânce o bomboană, acele bomboane devenind inamicul public numărul unu. In paralel, ptr că lumea vedea moartea în orice chestie de vârât în mațe, apare gândirea bio, lumea bio, cei care se învârt doar in cercuri bio, vorbesc doar de alimentație bio, își calculează orice gram halit, își contorsionează dimineața trupurile pe mișcări de yoga, iubesc vacile și porcii mai ceva ca pe nevestele și bărbații lor. Plang pe blana mieilor de Paști și bocesc pe guițător de Crăciun. In general e lumea celor gentili, care dau repede ochii peste cap la orice chestie care nu are un element bio.
S-au format două lumi ciudate: a mâncătorilor de mici și a celor care sunt doar cu sălăciți, adică o lume razna. Chestiunea asta nu o prea vezi in Romania, ptr că aici foamea face ravagii, iar oamenii chiar nu se uită la ce mănâncă, important e că foamea sa fie cumva astâmpărată. Cum? Nu mai contează. Iar acești oameni sunt peste 60% din cei care viețuiesc danubiano-pontic. Înfierezi pe ăștia care halesc pui de Crevedia,, dar bagi in tine căpșuni in mijlocul lui decembrie: eu mănânc bio și diversificat, băi săracilor! Bă, ej' nebun? Dacă tu crezi că acea căpșună e mai ok ca un umflat cu pompa de pui, te înșeli. Exact, știm asta: carnea din galantarele magazinelor românești, nu o poți numi carne, ci o chestie identic naturală. Rafturile magazinelor mustesc de produse cu care poți face o bombă atomică, liniștit. Este un haos demențial in acest segment, iar ceea ce scrie pe conținutul produsului pe prea puțini ii mai interesează, că oricum sunt scrise în limbaj medical, ca să-ți năucească neuronii.
S-au format două lumi ciudate: a mâncătorilor de mici și a celor care sunt doar cu sălăciți, adică o lume razna. Chestiunea asta nu o prea vezi in Romania, ptr că aici foamea face ravagii, iar oamenii chiar nu se uită la ce mănâncă, important e că foamea sa fie cumva astâmpărată. Cum? Nu mai contează. Iar acești oameni sunt peste 60% din cei care viețuiesc danubiano-pontic. Înfierezi pe ăștia care halesc pui de Crevedia,, dar bagi in tine căpșuni in mijlocul lui decembrie: eu mănânc bio și diversificat, băi săracilor! Bă, ej' nebun? Dacă tu crezi că acea căpșună e mai ok ca un umflat cu pompa de pui, te înșeli. Exact, știm asta: carnea din galantarele magazinelor românești, nu o poți numi carne, ci o chestie identic naturală. Rafturile magazinelor mustesc de produse cu care poți face o bombă atomică, liniștit. Este un haos demențial in acest segment, iar ceea ce scrie pe conținutul produsului pe prea puțini ii mai interesează, că oricum sunt scrise în limbaj medical, ca să-ți năucească neuronii.
Peste tot te anunță dramatic: fumatul dăunează GRAV sănătății, te lasă impotent, îți face găuri prin tine...te transformi într-un bou care te uiți la poarta nouă. Dar dacă crapi în tine acele fructe lucitoare din caserole frumos ambalate, o să ai erecții de cartea recordurilor? Mă îndoiesc! Sau mai nou ce vârâm în noi se cuantifică in putere/erecție sau putere/libidou? Dacă mănânc și un KFC uneori, performanța sexuală îmi poate scădea la 5 minute per gâfâit nocturn? Dacă bag in mine numai musli și papaya, voi gâfâi juma de oră fără probleme, uimindu-mi partenera cu "frace, da' ce bun ești"? Mă îndoiesc. Văd bio-isti care-s sfrijiți mai rău ca ăia de la Birkenaw. Sunt slim, cică! Femeile parcă sunt niste arătări, merg de parcă dintr-un moment în altul se vor prăbuși sub propriile lor greutăți subnutrite. Bărbățeii...ce sa mai zic de ei? Apoi vin ăia care au ca motto: cea mai bună legumă e carnea, o specie de oameni ciudați, puhavi, grași de cele mai multe ori, cu mațele îmbâcsite de zecile de cârnați care au intrat în ei.
Apa de la robinet nu mai e ok. Trebuie sa bei doi litri de apă plată. Îmbuteliată. Care a stat 367 de ani in depozite, in soarele arzător al verii, in recipiente dim plastic. Te uiți pe etichetă: zona Costică de Sus, foraj de adâncime. Sună bine, nu? Dar o fi real?
Apa de la robinet nu mai e ok. Trebuie sa bei doi litri de apă plată. Îmbuteliată. Care a stat 367 de ani in depozite, in soarele arzător al verii, in recipiente dim plastic. Te uiți pe etichetă: zona Costică de Sus, foraj de adâncime. Sună bine, nu? Dar o fi real?
Băi țărane, eu mănânc doar de la Sald Box. Ce vorbești, jupâne? De unde papi tu, frumosule, sălățica? Din ce sera turcească ți-e vârâtă in cutia aia de carton. Apoi vine și gherțoiul carnivorist care îl scuipă cu ceva șorici pe ăsta cu salata de Turcia.
Frate, unde-i adevărul, că eu m-am săturat de aceste două tabere! Evident, el stă, saracu', undeva la mijloc.
Exemplul străbunicului meu, care a trăit fain și bine vreo 96 de ani și nu a mâncat doar de la Sald Box. El mânca cât era iarna de lungă cârnați și șunci de-i ieșeau pe nas, cartofi, fasole și ceapă. El nu mergea la Kaufland să-și"procure" roșii în ziua de 11 decembrie, ptr că nu dădea doi bani pe ele. Dar după iarnă, tati, era gata cu mâncarea grasă. Ieșeau urzicile, verzituri prin grădină. Dar avea o gândire de miserupism față de mâncare, adică nu era absedat se fatalismul mâncării. Cei dădea pământ și animalele, aia mânca. Clar, condițiile erau altele, dar de ce oamenii se feresc exact de chestia normală a străbunicilor noștri, căzând adesea in extremele alimentației?
Cât de greu e sa te menții in echilibru, fără să cazi in extreme... Extremistul bio va spune: bă să mori tu, burtosule! Ăla carnivor: ba să mori tu, rahiticule. Și, ce chestie! amândoi vor muri la un moment dat. Ce chestie
Frate, unde-i adevărul, că eu m-am săturat de aceste două tabere! Evident, el stă, saracu', undeva la mijloc.
Exemplul străbunicului meu, care a trăit fain și bine vreo 96 de ani și nu a mâncat doar de la Sald Box. El mânca cât era iarna de lungă cârnați și șunci de-i ieșeau pe nas, cartofi, fasole și ceapă. El nu mergea la Kaufland să-și"procure" roșii în ziua de 11 decembrie, ptr că nu dădea doi bani pe ele. Dar după iarnă, tati, era gata cu mâncarea grasă. Ieșeau urzicile, verzituri prin grădină. Dar avea o gândire de miserupism față de mâncare, adică nu era absedat se fatalismul mâncării. Cei dădea pământ și animalele, aia mânca. Clar, condițiile erau altele, dar de ce oamenii se feresc exact de chestia normală a străbunicilor noștri, căzând adesea in extremele alimentației?
Cât de greu e sa te menții in echilibru, fără să cazi in extreme... Extremistul bio va spune: bă să mori tu, burtosule! Ăla carnivor: ba să mori tu, rahiticule. Și, ce chestie! amândoi vor muri la un moment dat. Ce chestie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu