vineri, 9 decembrie 2016

Priveşte-te in oglindă. Ce vezi acolo?

Eşti plictisit de viaţă, de job, de acelaşi drum spre casă, de aceiaşi nevastă. Eşti aproape terminat.  Si totusi, inexplicabil, ai tot ce vrei: maşina, casă, bani, un oarecare statut şi nu cauți prin gunoaie. Aaaa, esti un om norocos, ţi se tot spune, bătut fiind mereu pe umăr, privind invidia lor din ochi.  Te uiţi la ei cu disperare : da, aşa e, sunt un norocos.  Vrei sa ţipi, dar taci: e reputaţia ta in joc.  Incepi sa te minţi singur, uşor -uşor, îţi construiesti o poveste, te abandonezi in ea,  te laşi purtat de val.  Munciuna o transformi in morfină : adoarme disperarea, inutilitatea.  Jack-ul se mişcă duios prin pahar, făcând slalomuri printre cuburile de gheaţă. E bun.  Astâmpără animalul suferind din tine.  Simţi cum te relaxezi. Alcoolul are efectul scontat. Zi de zi el iti curge prin vene.  Singurul prieten e Jack Daniel, s. Nu te lasă la greu.  Îţi dă vigoare, mai ales acum cand te-ai contrat cu partenera de viaţă.  Te vrea langa ea. Dar tu nu mai poţi, nu mai vrei, esti deziluzionat. Simţi ca bătălia a fost pierdută.  Viaţa te-a biruit. Bruneta din preajma ta îţi face ochi dulci şi intri in jocul ei.  Alcoolul a pornit creierul reptilian. Şi o faci.  A avea amantă e văzut bine.  De ce sa nu ai si tu? Dacă viaţa e urâtă, o faci tu frumoasă.  Ajungi acasă si te uiţi la ea cum doarme.  Simte ca o înseli? Nu-ţi pasă!  Vrei sa-i mângâi chipul, dar mâna nu te ascultă.  E murdară.  Îţi simţi trupul murdar, vestejit si folosit. Te ridici înspăimântat, te duci in baie şi iti priveşti chipul în oglindă, încercând sa recunoşti personajul. Vezi un actor de partea cealaltă a imaginii. Iar pe partea opusă vezi un zombi.  Un actor si un zombi.  Două personaje fictive, într-o viaţă fictivă.  Îmi pare rău, spui resemnat actorului.  Imi pare rău si mie, raspunde imediat si zombi.  Te simţi ca Ilici, cel din Dostoievski, care spune pe patul de moarte: oare mi-am ratat viaţa?
Te trezeşti din acest coşmar dimineața.  Parcă a ţinut zeci de ani.  Ce vis!  îţi spui şocat. Te întorci si o vezi liniştită dormind lângă tine.  O atingi.  E reală.  O iei in braţe. Ea se cuibăreşte. Si adormi liniştit. Oglinda nu e reală.  Dar in ea aşteaptă oricând un actor si un zombi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu