Când te părăsește femeia...

În cultura japoneză, de exemplu, femeia e legată ever de bărbatul ei. El dacă-i spune să-și facă seppuku, îl va face. Dar, cum noi nu suntem în Japonia, să-i lăsăm pe ăia în treaba lor. Să revenim pe tărâmurile noastre mioritice, unde femeile sunt bătute ca-n pușcăriile comuniste. Și nu numai că sunt bătute...Auzisem în seara asta cum un mascul urla la o femeie. Dacă ar fi să reproduc, ar fi un mare beep!
Întrebare: ce este femeia? Femeia este acea creatură care dă viață, inclusiv unui cretin de bărbat. Ea trebuie respectată? Evident! Cum? Cu iubire! Ah, dar aici, copilași, avem o mare problemă: în iubire nu mai crede nimeni. Sau aproape nimeni. Ați auzit de expresia: dar te iubesc, proasto! La o primă vedere, așa simplistă, sunt două expresii care se bat cap în cap: te iubesc și proasto! Dar, na!, libertinajul expresiilor  te lasă cu gura căscată. Așadar, nu poți să-i spui unei femei ”te iubesc!”, iar apoi să-i dai o cafteală bărbătească. După cum am mai spus, bărbații nu mai știu să se comporte, să vorbească și să atragă o femeie. Ei cred, în prostia lor, că dacă sunt bădărani...sunt cool! Nu, sunt doar niște idioți.
   Când mergi în societate, la o cumetrie ceva, nu fă pe femeia ta să se simtă ca o maimuțică, sau ca un clovn. Respectându-ți femeia, ea te va respecta la rândul ei. Doar dacă nu-ți procuri vreo retardă. Femeia vrea un bărbat lângă ea, nu un Doru Octavia Dumitru care să facă glume pe seama ei.
   Jignirile au devenit un sport național. A vorbi frumos deja e de domeniul trecutului. Unii bărbăței nu mai fac diferența dintre familie și birt. Nevasta și plodul, trebuie să asiste la un expozeu de cuvinte din literatura de specialitate a ginecologului. Ce poți să-i spui unui animal îmbibat de alcool? El crede că dă o lecție de viață, ridicând pumnul și vocea asupra consoartei. Ea, terifiată, reușește cu greu să-l stăpânească. De copil ce să mai spunem?
  A face dragoste. Mda...aici este un tărâm puțin abordat. Se vorbește doar pe sub masă. Ia spune-mi bărbate, dacă-ți duhnește gura a borhot împuțit, te aștepți ca nevastă-ta să aibă  un orgasm? Mulțumește-te că nu a vomitat pe tine! Te urci peste ea, grohăi de trei ori...și gata, ești eliberat. Mai ai tupeul s-o întrebi dacă i-a plăcut...A câta oare se întâmplă asta? Tu te întorci pe dreapta, mulțumit nevoie mare, în secunda doi începi să sforăi ca un porc, iar ea- Ghici!- ce va face? O să plângă, fii sigur!
 Și, atunci, te vei mira că într-o zi ea te va părăsi. Iar tu, bărbate, vei rămâne doar cu mirarea: dar de ce? Ar trebui să-ți faci o analiză, o critică și să vezi unde s-a produs eroarea. Dar de unde atâta bucurie? Acest lucru se învață prin educație. Prin bun simț. Cum ele deja devin rare ca perlele...e nasol. Sper să învățăm ceva din viață. Mă repet: fără al pune pe Dumnezeu în prim-plan, bărbatul va continua să se comporte ca unul coborât din cocotier. A lua aminte! Hristos a fost un gentleman, nu un bădăran. A știut să se comporte. Ăsta așa, ca idee, dacă tot suntem într-o lume de progresiști.  Să fie primit!